Interviul acordat de domnul Academician Nicolae Victor Zamfir postului national de radio Romania Actualitati

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (3 iunie, ora 12:04) – Emisiunea: Probleme la zi” – Realizator: Alexandra Andon – Bună ziua şi bun găsit, tuturor! Laserul de Mare Putere de la Măgurele a atins puterea maximă deja de un an de zile. Acum au început experimentele de interacţiune cu materia. Recent, Guvernul a inclus ELI-NP pe lista obiectivelor speciale de interes naţional. Ce urmează acum, în ce fel va arăta activitatea la Laserul de Mare Putere de la Măgurele, o dată ce proiectul a ajuns la maturitate, discutăm în ediţia de astăzi. Este împreună cu noi, prin telefon, academicianul Nicolae Zamfir, cel care conduce proiectul ELI la Măgurele, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”. Bună ziua! Vă mulţumesc foarte mult.

Acad. Nicolae Zamfir: Bună ziua! Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Domnule academician, în primul rând, ce s-a întâmplat între momentul în care Laserul a atins puterea maximă, asta se întâmpla în urmă de mai bine de un an de zile, şi până în ziua de astăzi?

Acad. Nicolae Zamfir: Din martie 2019, cum aţi menţionat dumneavoastră, Laserul a atins o putere chiar mai mare decât cea preconizată, de 10 PetaWatts pe fiecare braţ. S-a atins 10.88. Cei care au construit s-au oprit în momentul acela, pentru că este riscant să se meargă infinit în sus. Şi, apoi, a urmat comisionarea sau recepţia, să îi spunem, în limbajul nostru se numeşte ‘comisionare’ la echipamentele ştiinţifice, şi sistemul a fost testat din punct de vedere al tuturor parametrilor şi al funcţionalităţii sale în ansamblu. Pentru că Sistemul de Laser de Mare Putere nu este o singură componentă, are sute, mii de componente. În toamnă s-a finalizat această ‘comisionare’. Sistemul răspunde tuturor cerinţelor iniţiale şi, apoi, s-a trecut la pregătirea experimentelor, deci, transportul acestui fascicol laser spre ansamblurile experimentale, astfel încât în martie anul acesta a avut loc, s-a dat startul primului experiment. Sigur, au fost discuţii care să fie primul experiment, ce tematică să fie, s-a ales o idee, tot a profesorului Mourou, de fapt profesorul care a avut ideea să construiască Laser de Mare Putere şi ideea dânsului a fost urmată în construcţia Laserului de la Măgurele, şi anume, un experiment în care să se încerce sau să se studieze posibilitatea de a creşte puterea fascicolului laser fără să se modifice construcţia Laserului, şi anume, să treacă fascicolul laser prin anumite materiale.

Realizator: Să reamintim, profesorul Mourou este laureat al Premiului Nobel, pentru aceste studii. Şi dacă puterea Laserului tot creşte, la ce ne aşteptăm după aceea? Să fie de folos la ce?

Acad. Nicolae Zamfir: Aşa cum spuneaţi, profesorul Mourou a avut ideea de a creşte puterea Laserului prin aşa-numita metodă “CPA” sau “Chirped pulse amplification”, o metodă de a scurta durata pulsurilor laser. Asta a fost în urmă cu aproape 30 de ani sau 40 de ani, în 1975, în urma construirii sistemului de laser, a existat şi argumentul să se acorde Premiul Nobel pentru Fizică descoperitorilor, profesorul Mourou, împreună cu studenta din acel timp, Zita Strickland. Aşa cum a afirmat şi profesorul Mourou, finalizarea construcţiei ELI-NP a avut un rol în atribuirea Premiului Nobel. Ideea de a concentra lumină foarte multă într-un fascicol a avut ca scop şi a se vedea ce forţă exercită lumina asupra constituenţilor materiei. O asemenea aglomeraţie de lumină, deci o intensitate extraordinar de mare, în cazul nostru, aşa cum am mai spus şi cu alte dăţi, vorbim de a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ, într-un fascicol, creează o forţă extraordinar de mare asupra constituienţei materiei, asupra electronilor, protonilor, nucleelor, ionilor. Şi acest lucru poate să aibă implicaţii extrem de mari. În primul rând din punct de vedere al legilor fizicii./atataru/ Ce se creează în această interacție, chiar dacă în ultimii zece ani s-a depus un efort foarte mare în a înțelege, a se face model, a se face calcule, se adună și date experimentale, pentru că orice model trebuie validat de date experimentale, fenomenul nu este înțeles pe deplin. Probabil că vor apărea noi legi ale fizicii. S-ar putea ca în univers acesta să fie mecanismul de creare a particulelor de energie mare în radiaţia cosmică. Vă dau un exemplu: energia fascicolelor de protoni de la CERN, de la Large Hadron Collider, este de-abia o fracțiune din energia maximă observată în radiaţia cosmică. Vă imaginați că nu există în univers un accelerator de sute de kilometri care să accelereze particule. Deci, mecanismul de accelerare a particulelor probabil că este diferit de cel care a fost folosit în ultimii 70-80 de ani de comunitatea științifică, de societate în general, pentru că acum acceleratoarele, m-am uitat, și în medicină, și în industrie, deci, modul în care noi accelerăm particule cu sincrotroane, ciclotroane, acceleratori liniari, cavități de accelerare care sunt mari şi costisitoare şi implică şi radioprotecție de jur împrejur, o serie întreagă de bani sunt puşi în betoane. Iar prin acest mijloc se accelerează particolul cu totul altfel decât ne-am obişnuit.

Realizator: Așadar, într-o primă etapă, credeți că vor exista rezultate în cercetarea fundamentală? Dar cine va face cercetare la Laserul de Mare Putere de la Măgurele?

Acad. Nicolae Zamfir: În primul rând, vreau să vă spun că acesta este un aspect. În paralel cu aceste cercetări, sunt și o serie întreagă de cercetări să le zicem aplicative, deci, care le întrevedem că se vor finaliza, mai repede sau mai târziu, în tehnologii care să fie preluate de societate, spre beneficiul societăţii. Acum, cine lucrează? Proiectul ELI a început în urmă cu şapte ani, efectiv în 2013, şi una dintre componentele principale ale implementării acestui proiect a fost formarea echipei. Există poziţii deschise de cercetare, sunt poziţii deschise internaţional. Am avut aproape 2.000 de aplicaţii. Există aproape 200 de cercetători în momentul acela din toată lumea, avem cercetători din 20 şi ceva de ţări care au aplicat și au venit în România. Deci, echipa ELI-NP, dar nu singură, împreună cu colaboratori, de fapt, tot cadrul ştiinţific al Centrului ELI a fost făcut împreună cu câteva sute de colaboratori din zeci de ţări ale lumii. Şi acum, de exemplu, în toamnă, când ne apropiem de operare, a fost prima întâlnire a utilizatorilor, primul workshop al utilizatori externi, care şi-au manifestat intenţiile de a colabora la aceste experimente, aşa-numite Letters of Intent. Sunt peste 200 de cercetători din 22 de țări, dacă îmi aduc bine aminte numărul, oricum din toate țările lumii, care vor să participe în colaborare cu cercetătorii de la ELI atât în cercetarea fundamentală, cât şi în ideile acestea de cercetări aplicative.

Realizator: Ne apropiem de operare, ați spus, în toamnă se va întâmpla acest lucru?

Acad. Nicolae Zamfir: Nu, suntem deja în operare. Merg pas cu pas. Ansamblurile experimentale sunt multe, sunt cel puţin 20 de ansambluri experimentale în opt săli tematice. Am investit foarte mult în a crea noi ansambluri experimentale, care și ele sunt unice în lume. Se folosește cea mai înaltă tehnologie în toate privinţele şi încet, pas cu pas, fiecare dintre aceste ansambluri intră în operare şi se fac experimente. S-a făcut primul experiment cu primul ansamblu./lbadiu/atataru/ Urmează în curând, probabil că în câteva săptămâni, al doilea tip de experiment şi încet-încet, rând pe rând, intră toate, astfel încât în toamnă să fie toate operaţionale, cele legate de Sistemul Laser, care este operaţional. Mai există şi o altă componentă a Sistemului ELI, care este Fasciculul Gamma, care…

Realizator: Vom vorbi şi despre acest lucru. Cât de tare lipseşte în acest moment Fasciculul Gamma, pentru că iniţial era un consorţiu italian care trebuia să construiască Fasciculul Gamma, aţi ajuns la un dezacord profund, chestiunea este încă în instanţă?

Acad. Nicolae Zamfir: Da. Aşa cum spuneam, Sistemul Gamma este complet independent de Sistemul de Laser, experimentele propuse sunt tot aşa independente, ansamblurile experimentale sunt total independente, exceptând un singur tip de experiment, care implică ambele tipuri de fascicule şi, într-adevăr, în urma faptului că acel contract comercial pe care l-am avut cu un consorţiu nu s-a finalizat, a trebuit să-l întrerupem, să-l decuplăm de partea dispută, aceea pe contractul comercial, să-l decuplăm de implementarea restului proiectului. În urma rezoluţiunii acelui contract am scos la licitaţie sistem de licitaţie deschisă şi a fost, a venit o altă firmă, care poate să construiască în termen, în buget şi în termen, astfel încât nu depăşim bugetul alocat iniţial proiectului şi nici nu depăşim timpul alocat cheltuirii fondurilor structurale, să spunem, de unde este finanţat parţial proiectul. Deci, în 2023 şi acea parte a experiementelor cu Fascicul Gamma vor fi operaţionale, deci centrul va fi operaţional complet.

Realizator: Domnule academician, aţi vorbit despre multe, foarte multe scrisori de intenţie din partea unor grupuri de cercetători care îşi fac probabil proiecte de cercetare la infrastructura de la Măgurele, Laserul de Mare Putere, de fapt, laserii de mare putere, cum sunt selectate proiectele şi cine le selectează?

Acad. Nicolae Zamfir: Noi aplicăm toate standardele internaţionale, la orice centru internaţional de cercetare sunt aceleaşi metode, le aplicăm şi noi. Accesul va fi bazat exclusiv pe meritul ştiinţific. Există deja un board internaţional format din specialişti, cei mai mari şi buni specialişti din lume, care au aprobat programul ştiinţific şi vor aproba şi primele experimente care se vor face şi în viitor celelalte experimente, deci se fac propuneri. Acest comitet internaţional le evaluează, face o listă de priorităţi şi, apoi, centrul, colegii mei, vom pune la punct experimentele, astfel încât să decurgă în mod normal, să obţină beneficiile scontate.

Realizator: Ce înseamnă ‘pe bază de merit’?

Acad. Nicolae Zamfir: Se evaluează ştiinţific. Deci, primele experimente se numesc ‘experimente comisionare’, în care trebuie să dovedim că tot ce s-a construit este confirm intenţiilor, deci sunt experimente care au şi rezultate ştiinţifice, noi, dar, pe de altă parte, avem şi mijloc de a vedea dacă experimentele decurg în parametri pe care i-am gândit. Aceste experimente au fost deja aprobate de către acel board internaţional şi echipele sunt formate din membri ai ELI-NP şi colaboratori externi. Iar, apoi, au fost judecate din punct de vedere ştiinţific dacă sunt cele mai indicate experimente pentru echipamente care nu mai există în laboratoare în lume. Apoi, evaluarea ştiinţifică va fi evaluată, va fi bazată pe cântărirea beneficiilor posibile în urma acestor experimente şi a meritului ştiinţific şi cu se cere pentru…/avladucu/atataru/ Pentru că pentru a deveni un experiment care să propună să meargă sistemul laser numai pentru experimentul respectiv un an de zile, vă dați seama că se va judeca eficiența, dacă merită să cheltuim în…

Realizator: Tocmai.

Acad. Nicolae Zamfir: Da.

Realizator: Dar cine suportă cheltuielile de operare şi de funcționare ale unui ansamblu atât de complex, ale unei infrastructuri atât de complexe?

Acad. Nicolae Zamfir: Depinde de grupuri. Sunt grupuri cu care colaborăm, Germania, sunt câteva universități mari care deja s-au pregătit, au avut programe finanțate de agențiile de finanțare din Germania, și și-au pregătit experimentele pentru a veni la Măgurele, așa-numitul mini-ELI-NP. Există un interes foarte mare din partea unor laboratoare și a forurilor de finanțare din SUA, care probabil vor asigura finanțarea acestor grupuri să vină. Operarea, să zicem de bază, a centrului va fi asigurată din mai multe surse. E conform și aplicației și a aprobărilor la nivelul Guvernului României și la nivelului Comisiei Europene. Una dintre surse este ce ați amintit dumneavoastră, sunt fonduri alocate instalațiilor de interes național în România. O altă sursă vor fi proiectele pe care echipa ELI-NP, împreună cu colaboratorii le vor câștiga la nivel național și la nivel internațional. Și o altă sursă pe care am preconizat-o a fost să fie finanțate de ceilalți membri ai așa-numitului ERIC – European Research Infrastructure Consortium.

Realizator: Dar aici a apărut o problemă, câtă vreme, abia de cred că sunt doar 10 zile de atunci, Cehia și Ungaria au depus la Bruxelles, fără România, proiectul de formare al unui consorțiu european de infrastructură în cercetare.

Acad. Nicolae Zamfir: Da, este o acțiune de care am fost șocat că au întreprins-o. Ideea de a forma un ERIC – ERIC – câteva cuvinte despre ce înseamnă – este un nou concept, aprobat de Parlamentul European, este European Research Infrastructure Consortium, în care acest tip de instituții de cercetare nu sunt ale Comisiei Europene – ca, de exemplu, Joint Research Centre, care sunt ale Comisiei Europene -, însă funcționează după reguli aprobate de Comisia Europeană. Ideea este de a aduce sub aceeași umbrelă atât țările-gazdă ale infrastructurilor, cât și celelalte state ale căror comunități sunt interesate să participe la experimente.

Realizator: Deci, să fie colective europene, colective de cercetători din mai multe țări europene care să lucreze la un singur proiect?

Acad. Nicolae Zamfir: Da, și țările respective să facă parte, pentru că dintr-un ERIC fac parte țările, nu fac parte instituțiile, să participe împreună la operarea din toate punctele de vedere, şi financiar, și managerial, și științific. Noi, conform deciziilor Comisiei Europene și aprobate și de Guvernul României, am participat la astfel de discuții încă de la început. S-a înaintat la Comisia Europeană așa-numitul Pas 1, în care o schiță de statut și descriere a infrastructurii a fost aprobată de Comisia Europeană. Procesul se încheie prin așa-numitul Pas 2, Step 2, în care se înaintează documentele concrete, inclusiv statutul. Am lucrat la acest document împreună cu Cehia și Ungaria, în 2018 a fost finalizat, la sfârșitul anului 2018, și urma ca cele trei guverne să aprobe participarea, împreună cu alte guverne care vor să participe. Și de aceea noi suntem pregătiți, a fost o întâlnire a comisarului european pentru cercetare la 1 decembrie 2017…

Realizator: Sunt deja mulți ani de atunci, de acord, dar pare destul de ciudat că se lipsesc din consorțiu exact de Laserul de cea mai Mare Putere și de viitorul Fascicul Gamma de foarte mare intensitate, de foarte mare strălucire.

Acad. Nicolae Zamfir: Și noi avem exact aceeași întrebare: de ce s-a făcut acest pas? Nu înțelegem, suntem gata, suntem operaționali, cel puțin la nivelul la care /sunt/ celelalte două. Există toată, să zicem, voința politică de a participa. Există partea practică. Am participat la elaborarea documentelor și, deodată, se aplică fără noi.

Realizator: Pe de altă parte, ca urmare a acestei segregări a Cehiei și Ungariei, împreună cu alte țări care au aplicat în comun pentru ERIC, va piede Laserul de la Măgurele fonduri europene de cercetare?

Acad. Nicolae Zamfir: Deci, nu există fonduri europene dedicate operării niciunui ERIC, nu numai a acestuia. Există posibilitatea de a participa la proiecte europene. Sigur că, probabil, făcând parte dintr-un ERIC, șansa de a câștiga un proiect e mai mare decât șansa de a participa singur în centrul european. Dar rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va aproba acea aplicație, deci, nu… Acum discutăm ipotetic. Deci, prin definiție, nu se pierd bani, iar banii de operare de la ceilalți membri, sigur, rămâne de văzut. Lituania este un stat mic, o comunitate puternică, dar stat mic, și probabil că ei nu vor participa cu foarte multe fonduri la operare. Deci, noi vorbim de operarea celor trei centre, se apropie de 80 de milioane de euro pe an.

Realizator: Vă referiți la cei trei piloni ai infrastructurii de lumină extremă, cel din România, cel din Cehia, cel din Ungaria, reamintind că cel din România are două brațe de 10 PetaWatts, două brațe de un PetaWatts, două brațe de 100 de Terawatt, ceea ce nu mai are nimeni.

Acad. Nicolae Zamfir: Da, este cel mai complex sistem din lume. Sigur, există proiecte și prin alte țări, în marile puteri, însă deocamdată, pentru un timp, niciunul dintre ele nu este suficient de avansat, astfel încât singurii care vor contribui la știința din acest domeniu va fi Sistemul de Laser de la Măgurele și Centrul ELI-NP, iar interesul comunităților este mare, atât din Europa, cât și din afara Europei, vorbesc și de Japonia, avem colaborări cu centrele din Japonia. A fost interes foarte mare din cele din Statele Unite. Deci, încă o dată, nu se pierd bani, prin definiție sau din start, însă…

Realizator: Pentru că pare că a fost instalată cea mai complexă infrastructură laser din lume și că nu vor veni cercetătorii din cauza constituirii acestui consorțiu între Cehia, Ungaria, cărora li s-au mai alăturat vreo 2-3 țări.

Acad. Nicolae Zamfir: Deci, asta e cam absolut spus, cam prea tranșant. Nu tranșant, în sensul că este mult prea mult spus în felul acesta. Vor veni cercetători. Așa cum spuneam, sunt deja propuneri care s-au făcut în ultimele săptămâni, în ultimele luni, din partea a sute de cercetători din lume. Sigur că, dacă participăm la ERIC, și din partea celorlalte state membre vor veni propuneri.

Realizator: Domnule academician, dar Statele Unite, am o informație că Statele Unite au trimis niște ambasadori ai științei la ELI. Despre ce este vorba?

Acad. Nicolae Zamfir: Anul trecut, în octombrie, am prezentat proiectul ELI și stagiul de implementare la Washington DC, la Hudson Institute, la care au participat atât reprezentanți ai comunității științifice din partea multor laboratoare și universități din America, cât și factori decizionali, factori de la agențiile finanțatoare, şi în urma acestor prezentări s-a hotărât stabilirea unor relații cvasipermanente. Și în acest scop am avut vizita unui director de program din National Science Foundation, deci, Agenția finanțatoare de cercetări din Statele Unite, care a petrecut aici câteva săptămâni, a intrat în contact cu cercetătorii, a aflat în amănunt programul științific și impresiile, cel puțin pe care le-am primit de la dânsul, urma să facă un raport complet la factorii decizionali, au fost extrem de favorabile, a spus că ce este la Măgurele este similar cu orice laborator mare din lume și că încurajează participarea cercetătorilor americani. Am avut şi un cercetător care a petrecut câtva timp aici, de la /Neville/ Research Center. Am primit zilele trecute o scrisoare de la președintele Universității Johns Hopkins, care își exprimă dorința de a stabil colaborări stabile între Johns Hopkins și Centrul ELI-NP și anume, a propus și lucruri concrete, să facem echipă comună între cercetători de la /…/, cercetători de la Johns Hopkins, care să aibă programe de experimente atât în Baltimore /…/ în SUA cât şi în România. Sigur, în această direcție beneficiem de faptul că unul dintre colegii noștri, care este chiar conducătorul acestui program de biofizică, Dan Stutman…

Realizator: Este împreună cu noi prin telefon în momentul acesta. Îl invit în discuție. Bună ziua, domnule Stutman!

Dan Stutman: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Cercetător principal ELI-NP, directorul Departamentului de experimente cu lasere de mare putere, membru al Departamentului de Fizică și Astronomie Johns Hopkins, Statele Unite. Ce înseamnă pentru dumneavoastră ocazia aceasta de a lucra la ELI, la Măgurele?

Dan Stutman: Înseamnă o oportunitate unică în cariera unui om de ştiinţă. Este, cu siguranță, o singură dată în viață te poți întâlni cu o asemenea ocazie, de a intra în știința cea mai fundamental posibilă și în același timp, de a intra și în aplicații potențial revoluționare ale ştiinței. Acesta este motivul pentru care sunt aici.

Realizator: Cum vă prefigurați ideile de proiecte de cercetare pe care le aveți? Ce înseamnă că vor fi selectate proiecte pe bază de merit, din punctul dumneavoastră de veder?

Dan Stutman: Aş separa aici proiectele de știință fundamentală. În acest domeniu trebuie văzut pe termen lung, sunt proiecte care pot schimba, cum a spus domnul director Zamfir, pot schimba știința complet și o pot revoluționa. Pentru aceste proiecte vor trebui făcute, probabil, echipe mari, internaționale, care să colaboreze către o tematică largă și profundă de cercetare. Pe de altă parte, vor fi proiecte aplicative, cum ar fi, de pildă, aplicațiile laserilor în medicină, aplicații potențial revoluționare, care pot fi făcute de echipa mai mici, pe termen, poate, mai scurt. Deci fiecare din aceste tematici trebuie judecate de experţii cei mai buni în domeniu și asta se și va face, prin selectarea unui comitet de fizică, de advisory committee în fizică.

Realizator: Ne puteți da câteva exemple? Despre ce fel de rezultate am putea vorbi peste foarte puțin timp?

Dan Stutman: Aş zice că în ordine temporală, pe termen scurt, laserii pot contribui la primele investigări ale interacției luminii extrem de intense cu materia, cu electronii; sunt întrebări fundamentale care pot fi abordate relativ repede, ce se întâmplă la coliziunea unui laser foarte intens cu niște electroni de energie foarte mare, acceleraţi tot cu laserul. Aici am putea deja zgândări niște întrebări care sunt deschise în fizica cea mai fundamentală, interacţia luminii cu materia, cum a spus şi dl director. Pe parte aplicativă, aș spune că primele aplicații importante ale laserilor pot să fie în imagistică, fie medicală, fie industrială – eu sunt, în particular, interesat de cea medicală – unde laserii pot să producă niște surse de raze X și de raze Gamma, cu proprietăţi nemaiîntânite până acum, care pot fi ideale pentru noi metode de imagistică medicală./dsirbu

Realizator: Domnule academician, revin la dumneavoastră. Dacă sunt colective de cercetare din mai multe ţări şi obţin rezultate, cui vor aparţine aceste rezultate?

Nicolae Zamfir: În ştiinţă, partea de cercetare fundamentare este foarte clară. Există o tradiţie, se publică împreună articole ştiinţifice în care toată lumea care a participat la acele studii sunt coautori cu institutiile respective, deci nu e nicio problemă în privinţa cercetărilor fundamentale. Există în ştiinţă o tradiţie de o sută de ani pe care o vom urma. În partea cercetării aplicative, sigur căse elaborează tehnologii în final, patente, iar acestea au un regim special, în sensul că se stabilesc de la început relaţiile de partajarea proprietăţrii intelectuale, pentru că intervin şi bani şi deci numai publicarea în comun nu este suficientă, însă avem în vedere aceste lucruri în momentul când, de exemplu, cu Johns Hopkins colaborarea. Urmează în viitorul apropiat să stabilim foarte clar partajarea proprietăţii intelectuale.

Realizator: Vorbeaţi mai la începutul emisiunii despre posibile rezultate, vorbeaţi şi dumenavoastră despre posibile rezultate în viaţa de zi cu zi aproape, în viitorul destul de apropiat – si am promis că revenim la acest subiect – puteţi să detaliaţi?

Nicolae Zamfir: Deci, a amintit colegul meu Dan Stutman o aplicaţie foarte importantă, care ar putea revoluţiona modul de imagistică medicală, şi anume radiografiile de raze X, că despre asta vorbim, şi apoi un studiu care va dura câţiva ani de a vedea în ce măsură fasciculele de protoni şi de ioni acceleraţi cu ajutorul laserului pot folosi în terapia cu protoni şi cu hadroni în terapia tumorilor canceroase. Există experimente care vor începe în curând, de asemenea, în a folosi aceste fascicole în managementul materialelor nucleare – şi vorbim de materiale nucelare sensibile – şi nu în ultimul rând, iarăsi, o idee de foarte mare importanţă şi perspectivă, se studiază deja, s-au elaborat planuri destul de detaliate de desfăşurare a experimentelor de tratare a deşeurilor radioactive. Vorbim de deşeuri radioactive generate de centrale nucleare. O problemă mare în lume, de fapt unul dintre motivele pentru care energia nucleară este mai greu acceptată de către societăţi din diverse ţări constă nu numai în faptul că pot produce accidente, ca de genul Cernobîl sau Fukushima, unde, în ciuda măsurilor de securitate teoretice, s-au făcut greşeli şi nu s-au respectat întru totul. Sigur că, în urma acestor accidente, măsurile de securitate sunt mult mai dure, însă probleme cu energia nucleră nu sunt numai cu accidentele posibile, ci şi cu faptul că energia nucleară generează sute de mii de tone, în aceşti 50 de ani sau 60, care omenirea nu ştie ce să facă cu ele.

Realizator: Sute de mii de tone de deşeuri radioactive cu timp de înjumătăţire foarte mare?

Nicolae Zamfir: Da. Aici e problema.

Realizator: Şi atunci ce se schimbă?

Nicolae Zamfir: Deci, cu ajutorul fascicolelor de protoni, se pare că cel puţin modelele care s-au făcut până acum şi colegii mei lucrează la acest lucru, fascicolele de protoni sunt foarte propice de a crea reacţii nucelare, transmutaţie, astfel încât izotopii de viaţă lungă, vorbim de ani, sute de mii de ani a izotopilor din deşeurile radioactive, deci generate de fisiunea uraniului în centrale nucleare, să fie transformate în urma reacţiilor nucleare în izotopi radioactivi de viaţă scurtă. Şi vorbim de ordinul secundelor, minutelor, orelor, zilelor, şi chiar dacă ar fi de ordinul săptămânilor sau lunilor ar fi un avantaj, pentru că după /…/

Realizator: Comparativ cu?

Nicolae Zamfir: Comparativ cu sute de mii de ani, în care de aceea omenirea nu ştie ce să facă cu ele, să nu lăsăm să cureţe generaţiile viitoare şi au fost tot felul de încercări: de a se lansa în cosmos, de a se pune pe fundul oceanelor, de a se face depozite geologice. Bineînţeles că societăţile niciunele sau organizaţiile ecologiste s-au împotrivit în a face aceste cimitire de potenţial extrem de periculoase şi a plasat problema generaţiei următoare. Deci generaţiile noastre trebuie să rezolve această problemă, să-şi cureţe murdăriile pe care le fac.

Realizator: Aşadar, materia primă, să spunem aşa, figurativ există. Revenind la colectivul de cercetare de la laserul de mare putere de la Măgurele, este deja un mediu internaţional acolo. Grupul care studiază, care va asigura studiul cu fasciculul gamma de mare intensitate este condus de un cercetător bulgar, Dimiter Balabanski. Am vorbit cu colegul dumneavoastră cu puţin timp înainte de această emisiune. Iată înregistrarea. Ce proiecte aveţi la ELI-NP?

Dimiter Balabanski: La ELI-NP conduc Departamentul pentru Experimente cu Fasciculul Gamma, şi munca noastră e legată de construcţia şi proiectarea echipamentului. Apoi trebuie să construim echipa, ceea ce înseamnă că în majoritatea cazurilor nu putem găsi persoane potrivite pentru aceste poziţii, aşa că trebuie să facem instruire şi în acelaşi timp trebuie să găsim nişe de cercetare pentru echipa existentă într-un mod, în care să putem fi competitivi pe plan mondial. Aşa că, acesta e cadrul în care lucrăm, şi legat de acesta vreau să vă dau câteva exemple. Instrumentarul nostru este de ultimă oră. Suntem în etapa, în care trebuie să finalizăm designul pentru aceste echipamente, de care avem nevoie pentru experimente. Facem măsurătorile pentru a testa echipamentele, dar am şi început să obţinem rezultate de nivel mondial. De exemplu, recent, a fost acceptată o comunicare în revista “Nature”, cuprinzând rezultatele unei munci făcute de noi aici. Am făcut şi experimente pilot la Duke University conduse de colegul meu, Cătălin Matei, şi asta e baza pentru clădirea unei largi colaborări internaţionale conduse de noi. Au fost şi alte experimente acolo. Pentru a rezuma ceea ce am spus, construim un nou laborator de la zero într-un domeniu complet nou de cercetare, ceea ce e o provocare chiar şi pentru cele mai dezvoltate ţări, iar aici e nevoie de management puternic, devotat să ducă lucrurile la bun sfârşit. România e norocoasă să-l aibă pe profesorul Zamfir aici, dar aveţi nevoie să se construiască şi o echipă calificată. Ambele cerinţe nu sunt uşor de îndeplinit.

Realizator: Găsiţi persoane care să fie, să facă parte din echipă, să construiţi echipa de cercetători? Pentru că domeniul este complet nou.

Dimiter Balabanski: Da, în primul rând e un domeniu nou, în al doilea rând nu sunt multe laboratoare care să lucreze nici în ceea ce priveşte laserul atât de puternic, nici în ceea ce priveşte fasciculul gamma. Nu sunt multe laboratoare în lume. Căutăm să găsim persoane potrivite, să asigurăm pregătire suplimentară şi avem nevoie să corespundă cu viitoarea muncă pe care o vor face.

Realizator: Cum aţi făcut alegerea de a veni să lucraţi în echipa de la ELI-NP?

Dimiter Balabanski: E o provocare adevărată. Când am primit oferta, am fost fericit, pentru că e o şansă unică în viaţa unei generaţii ştiinţifice atunci când se construieşte un laborator de înaltă clasă mondială. Să fii în echipa care face aşa ceva este un adevărat privilegiu.

Realizator: În ce domeniul credeţi că vom vedea mai curând rezultate: în cercetarea fundamentală sau în fizica aplicată?

Dimiter Balabanski: De fapt, ceea ce facem noi este să dezvoltăm programe pentru a acoperi toate domeniile posibile, atât pentru laserul de mare putere, cât şi pentru fasciculul gamma. De vreme ce sunt responsabil pentru programul cu fasciculul gamma, pot spune că încerc să găsesc echilibrul între cercetarea fundamentală şi fizica aplicată. Desigur, noi vom folosi facilităţi, vom lucra cu utilizatori internaţionali, vom avea propriile idei. Am cerut recent scrisori de intenţie şi am primit 63 de scrisori de intenţie, dintre care 34 pentru fasciculul gamma şi acoperă atât cercetare fundamentală, cât şi fizica acplicată şi probleme cu adevărat importante din punct de vedere ştiinţific.

Realizator: A fost cercetătorul Dimiter Balabanski, cel care lucrează la laserul de mare putere de la Măgurele pentru Departamentul Fasciculului Gamma. Revin la academicianul Nicolae Zamfir. Guvernul a anunţat aşadar, în urmă cu o săptămână, zece zile, faptul că include acest obiectiv pe lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. De ce a fost necesară asceastă includere şi ce semnificatie are?

Nicolae Zamfir: Aşa cum spuneam, operarea acestui centru este, sau fondurile necesare sunt, vin din mai multe surse. Una dintre surse este bugetul României şi există o prevedere, există o decizie politică prin care instalaţiile care sunt folosite de utilizatori externi, naţionali sau internaţionali, sunt declarate instalaţii de interes naţional şi operarea pentru acele experimente şi operarea de bază este asigurată în acest efort. Este foarte important, mai ales că partea care s-a finalizat nu mai este în implementare, este în operare, şi, cum spuneam, a fost o decizie politică încă de la începuturi şi apoi confirmată de diversele guverne care au fost în ultimii zece ani, că România trebuie să participe la operarea acestui centru, mai ales că menirea centrului, pe lângă participarea la schimbul mondial de valori şi fizica românească este matură şi poate să participe la acest schimb de valori, centrul mai are şi scopul să dezvolte tehnologii, să crească nivelul de dezvoltare al zonei şi al ţării în general prin introducerea de tehnologii înalte, tehnologii noi. Vorbim aici de tehnologiile legate de un subiect care a explodat în ultimii 10-15 ani, şi anume laseri de mare putere, care implică de la construcţia laserilor, până la oglinzile care sunt extrem de sofisticate şi pretenţioase, iar tehnologiile sunt stăpânite numai de trei ţari din lume. Avem o înţeleger şi am vrea să preluăm tehnologie de la japonezi. Universitatea Osaka îşi are un sediu permanent deja la ELI, cu un reprezentant permanent. Apoi a trebuit să pregătim cadrele. Nu există în lume cadre care să fie pregătite pentru laseri de mare putere, pentru că e un domeniu nou şi avem acum un laborator de pregătire a tinerilor, de pregătire a echipei, care este unul dintre cele mai sofisticate şi dotate laboratoare din lume în această privinţă, şi cei care conduc departamentul, colegul meu, Ioan Dăncuş, a pus bazele unei echipe care începe să deţină unul dintre, echipa cu cea mai mare expertiză din lume.

Realizator: Este Ioan Dăncuş, fizicianul Ioan Dăncuş, directorul Departamentului Sisteme Laser de la IFIN Horia Hulubei împreună cu noi. Bună ziua!

Ioan Dăncuş: Bună ziua!

Realizator: Cât de complicat este să găsiţi oamenii care formează echipa şi ce înseamnă instruire, ce înseamnă training într-un domeniu de pionierat?

Ioan Dăncuş: Este foarte complicat pentru că, în primul şi în primul rând, am pornit de la ideea de a nu drena complet resursele umane din industrie şi din zona aceasta a laserelor din România./ovidiu/ Şi atunci am pornit de la a ne forma o echipă tânără, cu foarte mulți proaspăt absolvenți de facultate, pe care a trebuit să îi pregătim, să îi aducem la un nivel înalt. Normal că pe lângă aceştia, am avut nevoie de instructori. Şi am avut un foarte mare noroc că am reuşit să îi avem în departament pe, să zicem, unii dintre cei mai buni laserişti ai României din toate timpurile. Şi vorbesc aici de /Jimmy/ Nemeş, cel care, împreună cu profesorul meu, academicianul Valentin Vlad, au făcut primul laser cu corp solid din România, în ’67. Vorbim de profesorul Răzvan Dabu, care a condus departamentul de lasere cu corp solid o perioadă îndelungată, în Institutului pentru Fizica Plasmei Laserilor şi a Radiaţiei. Deci vorbim de oameni de foarte bună calitate.

Realizator: Vedeţi, dar presupun că sunt lucruri noi chiar și pentru cei experimentați, întrucât este o chestiune unică. În ce fel vă adaptați la… Cum se produce adaptarea la o instalație așa de sofisticată? Ce precauții vă luați?

Ioan Dăncuş: În general, bazele sunt aceleaşi şi de aceea e foarte important ca bazele să fie de foarte bună calitate. O dată ce bazele sunt formate cum trebuie, construcția, să zicem, a procedurilor speciale dedicate acestei mașini sunt… Este o chestiune care vine, dedicată acestui aparat şi atunci, ce trebuie să înveţi suplimentar faţă de bazele pe care le ai sunt procedurile curente pentru această mașină. Exerciții pentru asta facem, de exemplu, în acest laborator dedicat pregătirii, este un laborator de optică, în care avem sisteme laser similare cu sistemul mare, pe care putem să facem antrenamente fără să riscăm să punem sistemul într-o problemă. Şi atunci, în felul ăsta, ne pregătim pentru procedurile directe cu laserul de 10 petawati. De asemenea, ne pregătim împreună cu producătorul sistemului laser. Avem cursuri speciale dedicate pentru diversele componente și diversele părți ale sistemului.

Realizator: Revin la academicianul Zamfir. Vedeți, toată lumea observă că în ultimii ani, distanța dintre ficțiune și transpunerea ficțiunii în realitate, parcă s-a scurtat distanța în timp, ca să spun așa.

Nicolae Zamfir: M-aţi completat. Uneori, realitatea o ia şi înaintea ficțiunii.

Realizator: În ce fel o va lua laserul de la Măgurele înaintea ficțiunii?

Nicolae Zamfir: Ştiţi cum e, e foarte greu să îţi imaginezi lucruri pe care nu le-ai întâlnit în viață. Nu toată lumea este Jules Verne. Şi tehnologia, și știința au avansat atât de mult, încât, uneori, face pași pe care nu şi i-a imaginat nimeni în domeniu. Trebuie să facem toate eforturile să ținem pasul, noi, în poziția noastră, în partea de ştiinţă și de /…/ tehnologii, iar economia, în partea de preluare a acestor rezultate. Deci eu cred că Centrul de la Măgurele va fi începutul unei schimbări radicale în modul în care cercetarea științifică românească intră în interacție cu partea economică, partea de business, astfel încât societatea să beneficieze cât mai rapid…

Realizator: Partea de business este pregătită?

Nicolae Zamfir: Există interes foarte mare, încă de la începuturi am încercat să coagulăm pe toți cei interesați, s-a pus la punct Măgurele High Tech Cluster, o asociere între ELI-NP şi…

Realizator: Ne apropiem de final. Îmi pare rău că vă întrerup. Rețin și faptul că Dimiter Balabanski, colegul dumneavoastră, vorbea despre o comunicare pe viitor, o comunicare științifică. Punem punct aici ediției noastre. Sunt Alexandra Andon. O zi bună tuturor în continuare!