CLDR România oferă noi oportunităţi de parteneriat şi finanţare la nivel macro-regional în cadrul Strategiei Dunării

Un număr de 18 membri fondatori s-au alăturat nou înfiinţatei Asociaţii ‘Comunităţile Locale Riverane Dunării’ – CLDR România, organizaţie prin intermediul căreia parteneri din întreaga ţară pot depune proiecte cu valoare adăugată în cadrul celor patru piloni strategici ai Strategiei Dunării şi celor 11 arii prioritare de intervenţie, se arată într-un comunicat de presă al Comitetului director al CLDR România, transmis, luni AGERPRES.

‘La doar un an de la punerea bazelor primei forme de reprezentare şi networking în cadrul macro-regiunii Dunării prin Platforma Comunităţilor Locale Riverane Dunării, la sediul Academiei Române, în data de 31 octombrie 2014, a avut loc reuniunea de fondare cu personalitate juridică sub numele de Asociaţia ‘Comunităţile Locale Riverane Dunării’ (CLDR România), având drept scop principal creşterea simţitoare a intercomunicării şi cooperării cu partenerii şi decidenţii din celelalte state dunărene, în special cu aceia din Austria şi Germania, care deţin şi pot transfera know-how/ bune practici relevante în cadrul proiectelor majore ce vor putea fi depuse încă din prima parte a anului 2015. Prin Strategia Dunării, amintim că parteneri din întreaga ţară vor putea depune proiecte cu valoare adăugată în cadrul celor patru piloni strategici şi ale celor 11 arii prioritare de intervenţie, în special, în etapa imediat următoare, prin Programul SEE şi prin Programele CBC în care România este parte’, se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit CLDR România, în actuala etapă de constituire, s-au alăturat deja 18 membri fondatori instituţionali, reprezentând pe de o parte comunităţi locale/primării, cât şi universităţi, institute naţionale de cercetare şi dezvoltare, inclusiv Academia Română, prin Centrul de Biodiversitate din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice, urmând astfel recentele recomandări ale Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene.

Totodată, s-au alăturat iniţiativei importante organizaţii ale societăţii civile din întreaga ţară, iar primele localităţi care au aderat la Asociaţie sunt: Hârşova, Feteşti, Topalu, Ghindăreşti, Năvodari şi Calafat.

‘(…) prin aderarea unor organizaţii la nivel naţional, precum ANTREC România sau INCD URBAN-INCERC, practic toate cele 41 de judeţe eligibile în cadrul SUERD /Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării, n.r./ sunt reprezentate. Vocaţia principală a noii organizaţii cu reprezentare la nivel naţional, deschisă şi aderării comunităţilor şi instituţiilor omologe din Republica Moldova, este aderarea cât mai curând cu putinţă la Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene – CoDCR (Baden-Wurttemberg, Germania) pentru a asigura o voce unică mult mai pregnantă în cadrul Grupurilor de Lucru stabilite la Forumul Anual al Dunării şi a permite o interconectare ritmică şi energică în special cu partenerii germani şi austrieci implicaţi în acest vast program transformativ la scară macro-regională’, menţionează CLDR România.

În cadrul reuniunii de la sfârşitul lunii octombrie au fost stabilite două sedii de lucru, respectiv în Bucureşti şi Hârşova, fiind ales primul Consiliu director, al cărui preşedinte este primarul oraşului, Tudor Nădrag. De asemenea, preşedinte executiv a fost desemnat Sever Avram, coordonator fondator al Platformei CLDR în 2013, iar secretar a fost ales primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat.

Ceremonia oficială de lansare a Asociaţiei CLDR va avea loc în cadrul Galei Anuale ‘Personalitatea Anului pentru o Românie Europeană’, găzduită în acest an de Salonul de Onoare al Muzeului Naţional Cotroceni, în data de 27 noiembrie 2014.

Conform organizatorilor, printre laureaţii şi oaspeţii de onoare se vor afla: Peter Friedrich – ministrul pentru afaceri europene şi internaţionale al Landului Baden-Wurttemberg, Michael Haupl – primarul Vienei şi preşedintele Asociaţiei Oraşelor din Austria, Kalliopi Avraam – ambasadorul Republicii Cipru în România, Dacian Cioloş – fost Comisar European pentru Agricultură, Verginia Vedinaş – membră a Curţii de Conturi a României şi Adina Renţea – director general al Muzeului Naţional Cotroceni.

Strategia Dunării, proiectul politic european de amploare şi vizibilitate lansat de România împreună cu Austria, a fost adoptată de Consiliul European în 24 iunie 2011, ca strategie macroregională a Uniunii Europene /UE/.

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).

Uniunea Europeană a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în politica de coeziune 2007-2013.