Potențialul zonei Balcanilor și a Mării Negre în contextul revizuirii politicii europene de vecinătate

La 29 mai, cu ocazia Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP), reprezentanții Comitetului Regiunilor (CoR), ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene au discutat pe tema potențialului pe care îl prezintă zona Balcanilor și a Mării Negre, precum și a provocărilor cu care se va confrunta aceasta în următorii ani. Vorbitorii au plecat de la premisa că regiunile – dar mai ales această regiune anume, în virtutea poziției sale geostrategice – joacă un rol fundamental în configurarea politicii europene de vecinătate (PEV), prin intermediul cooperării interregionale. Regiunea menționată înglobează zone din state membre ale UE, din țări candidate, inclusiv Turcia, din țări ale Parteneriatului estic și din Federația Rusă. În plus, ea oferă posibilități considerabile în cadrul economiei albastre. Toate aceste aspecte vor fi luate în considerare la momentul revizuirii PEV.

Inițiativa de cooperare regională lansată de Comisia Europeană și denumită „Programul Sinergia Mării Negre” a avut un buget total de 28,1 milioane EUR în perioada 2007-2013, în timp ce pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute a fi cheltuite 49 de milioane EUR. Programul este în mod clar orientat către societatea civilă și cooperarea transfrontalieră la nivel local, urmărind, de asemenea, să încurajeze coerența cu alte programe și strategii naționale și transnaționale.

După cum a remarcat dl Dimitrios Petrovits (membru al CoR), poziția geostrategică a regiunii respective este esențială pentru UE. Ea marchează granița externă a UE și, prin urmare, are un impact negativ considerabil asupra imigrației. CoR a inițiat un dialog politic între regiunile și autorităţile locale din Uniunea Europeană și cele din țările partenere din cadrul PEV, prin crearea a două structuri de dialog, CORLEAP şi ARLEM; ambele sunt importante pentru zona Balcani-Marea Neagră, fiind menite să contribuie la punerea în aplicare a PEV.

CORLEAP este Conferinţa autorităţilor locale şi regionale din Parteneriatul estic (EaP). Înființată în 2011, ea reunește 18 reprezentanți politici din UE și 18 din țările Parteneriatului estic. La reuniunea sa din acest an, CORLEAP a răspuns la consultarea Comisiei Europene privind revizuirea politicii europene de vecinătate, sugerând intensificarea procesului de descentralizare, inclusiv a descentralizării fiscale, precum și utilizarea guvernanței pe mai multe niveluri în țările vecine. Acest lucru a fost confirmat, la 29 mai, și de către dl Mick Antoniw (membru al Biroului CORLEAP), care a subliniat că planurile financiare care lasă deoparte nivelul local și regional sunt sortite eșecului.

Pentru țările din vecinătatea sudică, CoR a lansat ARLEM – Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană. Acesta este o adunare paritară, permanentă, care dispune de un cadru instituțional ce aduce laolaltă membri ai CoR și reprezentanți ai asociațiilor europene implicate în cooperarea euromediteraneeană, pe de o parte, și omologii acestora din țările mediteraneene partenere, pe de altă parte. ARLEM, care împărtășește cu Conferința regiunilor maritime periferice (CRMP) obiectivul instituirii unei strategii macroregionale, a adoptat în 2014 un raport referitor la o politică de coeziune pentru zona Mării Mediterane. „Dorim să aplicăm modelul european de coeziune socială, economică și teritorială în bazinul Mării Mediterane și să elaborăm o strategie macroregională pentru această regiune. Acest lucru ar urma să contribuie la conceperea unei abordări coerente pentru acțiunea noastră comună, la o mai bună utilizare a resurselor existente, precum și la consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în cadrul PEV”, a declarat președintele Markku Markkula.

Această zonă din Europa este de o importanță crucială pentru „Creșterea albastră”, altfel spus strategia pe termen lung de sprijinire a creșterii economice durabile în sectoarele marin și maritim în ansamblu. Dl Schumann-Hitzler, reprezentantul Direcției Generale Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), a subliniat faptul că creșterea albastră este una dintre cele mai importante priorități pentru o politică maritimă integrată, având prin urmare nevoie de cercetare, care, la rândul ei, va oferi mai multe oportunități pentru educație (de exemplu, programul Erasmus+), pentru ecologizarea și eficientizarea transporturilor, pentru siguranța maritimă și securitatea energetică. Acest potențial a fost analizat de către CoR în mai multe rânduri, de către raportorul Adam Banaszak.

Mai mult decât atât, dna Eleni Marianou (secretar general al CRMP) este de părere că accentul pus de UE pe zona Mării Negre și a Balcanilor se va dovedi avantajos nu numai pentru economie, ci și pentru cultură. Ea a declarat: „Mă număr printre partizanii ideii că o abordare regională și supraregională poate avea rezultate extraordinare. Astfel, o revizuire a politicii europene de vecinătate bazată pe opiniile tuturor părților interesate ar duce la o strategie unitară, precum și la o responsabilitate comună a regiunilor și orașelor”.