Hyperloop e un mijloc de transport desprins parcă din filmele SciFi

3 years ago  By  Iuliana Velniciuc     No comments

Deoarece pe 16 ianuarie a avut loc o noua intalnire de informare si consultare publica cu privire la  Planul de mobilitate urbana durabila 2016-2030 Regiunea Bucuresti-Ilfov organizata de Consiliu Judetean Ilfovva supunem atentiei cum isi propun altii sa rezolve problema transportului.

 

Hyperloop e un mijloc de transport desprins parcă din filmele SciFi. Recent, Elon Musk, cofondatorul PayPal și fondator Tesla Motors, a spus că pregătește prima linie de testare a Hyerloop, deși în 2013, când l-a anunțat, a afirmat că nu e prioritatea sa.

Proiectul Hyperloop a fost anunțat de Elon Musk încă din vara lui 2013, dar n-a mers mai departe dincolo de a prezenta planurile inițiale. El a spus că n-are un interes prea mare de a-l transforma într-un proiect viabil, dar pare să se fi răzgândit. Noua veste din partea lui e că pregătește un circuit de test în Texas de aproximativ 8 kilometri. Totuși, Hyperloop nu este o idee inovatoare a lui, ci a avut și Henri Coandă una foarte bună pe care n-a apucat s-o ducă la îndeplinire.

O calitate a Hyperloop care a cucerit oamenii a fost că poate ajunge de la Los Angeles la San Francisco în jumătate de oră ceea ce ar însemna că viteza de deplasare ar fi de maximum 1.200 de kilometri pe oră. Mai mult, Musk a spus în 2013 că n-ar avea nevoie decât de 6 miliarde de dolari ca să creeze primele circuite. De asemenea, energia ar veni de la Soare și vorbim de un sistem similar trenului Maglev care foloseşte principiul de respingere dintre doi magneţi.

„Vom construi un circuit de testare a Hyperloop pentru companii și echipe de studenți. Cel mai probabil (îl facem) în Texas“, a spus Elon Musk pe Twitter. „De asemenea, ne gândim să creăm o competiție Hyperloop anuală dedicată studenților, ca Formula SAE“, a mai zis Musk.

„Dacă ar fi prioritatea mea, probabil că aş finaliza proiectul într-un an sau doi“, a menţionat Musk în 2013, când a prezentat planurile. Totuşi, el se ocupă în prezent de SpaceX şi Tesla Motors, astfel că Hyperloop este mai mult un proiect de viitor. A spus însă că este fezabil şi poate fi realizat în maximum patru ani, dacă sunt oameni buni aleşi în echipă.

„Cred că mulţi oameni susţin o idee sau alta [tub vidat sau tub ţinut în condiţii normale] în comparaţie cu sistemul cu presiune redusă. Până acum n-am mai văzut această idee“, a detaliat Musk ideea lui de a reduce presiunea la înaintarea prin tub. În interiorul tuburilor, vehiculele ar fi montate pe schiuri subţiri făcute din inconel, un aliaj pe care Musk l-a folosit la SpaceX, care poate rezista atât la presiuni ridicate, cât şi la căldură. Schiurile au mici găuri prin care este pompat aer, astfel încât se formează o pernă de aer. Partea din faţă a vehiculului va avea o pereche de prize de aer similare unui Concorde. În interiorul acestuia, un turbo-compresor electric va comprima aerul primit prin faţă şi îl va direcţiona spre schiuri şi cabină.

Românul care a gândit Hyperloop înainte de Elon Musk

Henri Coandă, poate cel mai renumit inginer din România, a gândit și testat un sistem similar Hyperloop încă din secolul trecut. El a spus că folosind invenția sa, oamenii ar fi putut călători între București și Ploiești în maximum 8 minute cu o viteză de circa 500 de kilometri pe oră.

Coandă a gândit pentru prima oară acest sistem de transport în anii ’70, înainte de moartea sa din 1972, iar apoi inginerii au testat sistemul în localitatea Măneciu, din judeţul Prahova, pe o distanţă mică. Cercetătorii au testat sistemul de transport prin tub vidat, în tuneluri, dar şi la suprafaţă. Coandă visa să unească Bucureşti de Braşov şi Constanţa, dar şi de Oraşul Viitorului, un fel de Silicon Valley al României, amplasat pe plaja cuprinsă între Delta Dunării şi brațul Sfântul Gheorghe.

Primul test cu transportul prin tub vidat s-a făcut în Bucureşti, în apropiere de CET SUD, în iunie 1971. Acolo a fost construită o conductă de 200 de metri lungime şi un metru diametru. După reuşita testului, care folosea „efectul Coandă“, autorităţile au înfiinţat la Măneciu Ungureni, în munţii Ciucaş, o ramură a „Departamentului Aerotubexpres“. Pe o lungime de 1.300 de metri existau două conducte, cu un diametru de 1.020 de milimetri. Traseul urma albia Teleajănului, scria „Adevărul“ în august 2013.

Staţia de propulsie era formată din patru ventilatoare. Containerele cu marfă nu ajungeau la o viteză mai mare de 35 de kilometri pe oră, dar reuşeau să se descurce pe traseul sinuos imaginat la Măneciu. Sistemul era automatizat şi făcut de la tabloul de control. După 1980, deja la peste opt ani de la moartea lui Coandă, s-a experimentat şi transportul oamenilor în conducte. A fost construită o capsulă din oţel, cu lungimea de şase metri, unde intrau cel mult doi oameni.

Un reportaj-interviu realizat de TVR cu Dan Ionescu.

S-a construit o conductă de 400 de metri, iar containerul avea propriul sistem de frânare. Viteza nu era mai mare de 70 de kilometri pe oră, iar marea problemă era zgomotul asurzitor din capsulă. Astfel de linii au mai fost construite la Baia Mare, în Delta Dunării, dar nu au supravieţuit mult după Revoluţie. În plus, după cum declara Dan Ionescu, unul dintre inginerii care s-a ocupat de aceste proiecte, teama de eşec în România comunistă era una mult prea mare pentru a se duce un lucru până la capăt.

Alt proiect interesant și inovator al lui Coandă era și sistemul de transport suspendat. În loc ca oamenii să se deplaseze cu metroul, cum în Drumul Taberei nu era și la mare nu putea fi construit, putea fi creat acest sistem . Totuși, partidul comunist nu l-a acceptat nici pe acesta.