Despre export si cresterea economica a Romaniei la Radio Romania Actualitati

Pe 25 februarie,  la emisunea  “Agenda globală” de la Radio Romania Actualitati a fost difuzat un interviu cu Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei domnul Mihai Daraban,  Realizator: Simina Botar, Reporter: Iulian Olescu. Va prezentam mai jos textul interviului.

Realizator: Creşterea economică a României poate fi ajutată de un export dinamic, diversificat pe piaţe internaţionale, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României, însă pentru asta e nevoie de performanţă. Din păcate, în prezent, structura economică este foarte polarizată şi mai puţin de 1% din totalul firmelor din ţară realizează peste 65 de procente din cifra de afaceri totală. Iulian Olescu a urmărit dezbaterile găzduite azi de Camera de Comerţ şi Industrie a României:
Reporter: Economia românească este una de subcontractori, iar aproximativ trei sferturi din relaţiile comerciale internaţionale ale României se derulează cu statele membre ale Uniunii Europene, 10% cu alte ţări europene şi numai 15 procente cu restul globului, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban. El a adăugat că deficitul comercial înregistrat de ţara noastră este de aproape 18 miliarde de euro, în condiţiile în care la cheltuielile de cercetare-dezvoltare suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, iar structura economică este foarte polarizată: 3730 de societăţi, care reprezintă numai 0,53 la sută din numărul total de firme ce depun bilanţuri, realizând 65% din cifra de afaceri totală.
Mihai Daraban: Deocamdată nu putem vorbi de model economic românesc. Trebuie să aşteptăm ca oamenii noştri de afaceri să se capitalizeze, trebuie să aşteptăm ca bruma de cercetare care mai există în România să înceapă să interacţioneze cu economia reală. Deci va trebui să aşteptăm până când oamenii de afaceri români se vor întări, vor putea susţine cercetare, vor învăţa între timp şi din know-how-ul pe care îl primesc lucrând pentru firme străine şi încet, încet, să ieşim pe piaţă cu nişte landmark-uri româneşti cu valoare adăugată mare, pentru că aici este problema.
Reporter: Mihai Daraban spune că ar trebui să se realizeze o reorganizare administrativă, cu numai 15 judeţe, să fie valorificată rezerva de forţă de muncă existentă în ţară, adică persoanele apte de muncă, dar care nu au muncit niciodată şi să se creeze cadrul legal pentru ca mediul privat să preia rolul legat de diplomaţia economică şi de reprezentarea economică în străinătate, care să funcţioneze printr-un sistem de autofinanţare. În plus, ar putea fi folosită resursa reprezentată de străinii care au studiat în România, iar acum deţin funcţii importante în ţările lor. O altă cerinţă a mediului de afaceri este aceea ca în caietele de sarcini să se ţină cont de specificul capitalului românesc, în aşa fel încât acesta să nu fie descalificat din start. Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, Mihai Ionescu, spune că trebuie luate măsuri pentru limitarea deficitului comercial, care se ridică la 10 miliarde de euro numai în industria chimică şi petrochimică şi la 4,5 miliarde în sectorul manufacturier.
Mihai Ionescu: Trebuie lucrat pe două fronturi. Pe de o parte, impulsionat exportul, pe de altă parte, să limităm, să diminuăm importurile, dar nu închizând graniţele. Stimulând producţia în România a acelor produse care se pot realiza în ţară. Concret, am discutat cu Statistica, să scoată primii 100 de produse cu valoarea de import, să le arătăm investitorilor, români, străini, nu contează: vrei să te bucuri de unul din aceste produse, să îl realizezi în ţară? Poftim, ai următoarele ajutoare. România are bugete substanţiale de sprijin a celor care dezvoltă capacităţi noi sau le extind pe cele existente, fie din fonduri europene, fie din fondurile bugetului de stat.
Reporter: Printre alte soluţii potenţiale de echilibrare a balanţei comerciale, Mihai Ionescu a menţionat posibilitatea ca acele sectoare unde există deficit de balanţă comercială să obţină cu prioritate subvenţii de la bugetul de stat pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, dar şi varianta de a se invita importatori potenţiali la târgurile din ţară.