Cercetarea ca business inovator: sectorul care poate schimba fața României

4 months ago  By  Iuliana Velniciuc     No comments

Măgurele, 21 iunie 2018: Peste 100 de directori generali și reprezentanți ai institutelor de cercetare din România, precum și membri ai Măgurele High Tech Cluster din domeniul business-ului inovator au participat ieri, 20 iunie, la o conferință menită să identifice așteptările oamenilor de știință, precum și provocările legate de obținerea finanțărilor.

Organizatorii IFIN HH – ELI-NP, Asociația INCD-urilor din România și Măgurele High Tech Cluster au dorit să pună față în față atât cercetătorii români, cât și oamenii de afaceri implicați în tehnologiile de vârf pentru a identifica soluții viabile în dezvoltarea sectorului de cercetare la un nivel care să plaseze România la masa marilor jucători de pe piața europeană. În acest sens, laserul Eli-NP și întregul parc științific din care face parte proiectul paneuropean a fost identificat ca incontestabil model al tradiției naționale în domeniul cercetării, fizicii și sectorului nuclear. Directorul MHTC, Dragoș Șeuleanu, a fost gazda discuțiilor desfășurate în amfiteatrul IFIN- HH, în cursul cărora a pledat pentru o dinamizare a acțiunilor celor prezenți, factori de decizie și nu numai, pentru ca sectorul de cercetare să fie prioritizat la nivel național. „Să ne gândim în comun la proiecte, având ELI- NP drept exemplu. Astfel, când Bruxelles-ul va vedea că putem realiza consorții își va adapta pozitiv atitudinea față de noi toți“, a afirmat directorul clusterului de la Măgurele, un hub menit să stimuleze dialogul și cooperarea între cercetători și sectorul privat.

Academicianul Nicolae Zamfir, director general al IFIN-HH și project director al ELI-NP, a declarat că laserul de la Măgurele își propune și schimbarea mentalității dintre industrie și cercetarea în domeniul tehnologiilor de vârf. „Există din nefericire o neîncredere reciprocă, însă prin ELI-NP am demonstrat că lucrurile se pot schimba. Ne aflăm aici pentru a identifica cum putem să depășim provocările și să ne asociem pentru a obține finanțări mai mari în următorul ciclu financiar al UE. Un parc științific ca cel de la Măgurele poate servi ca exemplu de dezvoltare sustenabilă o mai multor sectoare economice, deoarece implică domenii ca Educația, Industria, precum și aspectele municipale și de transport, a declarat directorul general al IFIN-HH în debutul evenimentului.

În replică, secretarul de stat al Ministerului Fondurilor Europene, Mihaela Toader a reiterat sprijinul autorităților pentru laserul de la Măgurele, afirmând că “ELI- NP trebuie să fie un proiect integrat care să influențeze întreaga economie românească, având impact și la nivelul celei europene“. Secretarul de stat a dat asigurări că la nivelul Comisiei Europene există o abordare pozitivă față de acest proiect unic de cercetare dezvoltat pe teritoriul României, Ungariei și Cehiei, urmând să beneficieze de o creștere de alocare financiară, precum și de o simplificare procedurală.

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, s-a arătat deschis oricărei idei viabile de dezvoltare și afacere care ar putea contribui la creșterea calității vieții locuitorilor din Ilfov, afirmând că instituția pe care o conduce susține fără rezerve proiectul de cercetare de la Măgurele. “ELI- NP trebuie declarat un proiect de strategie națională, întrucât are nevoie de mult sprijin, mai ales de o infrastructură de transport a zonei București – Ilfov”, a concluzionat șeful CJ Ilfov.

De cealaltă parte, vicepreședintele ASF, Mircea Ursache, a punctat că domeniile cercetării și business-ului inovator pot determina ieșirea din pasivitatea actuală a capitalului românesc. “Există bani, dar ei nu circulă. În România nu a existat un apetit pentru piața de capital, pe modelul anglo-saxon. Prin proiecte ca acestea se poate, însă, ca banii să fi aduși în zona fluxurilor financiare. Este clar că mediul privat poate asigura finanțare pentru acest proiect de cercetare sau altele“, a mai spus Mircea Ursache.

Sectorul de cercetare are, printre altele, un rol esențial în dezvoltarea industriei medicale, de aceea prezența dr. Vasile Cepoi, secretar de stat și președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, a constituit un bun prilej pentru a înțelege importanța cercetării la nivel național. “Ne-am asumat rolul de mediator între platforma de la Măgurele și domeniul sănătății, pentru valorificarea experienței științifice care să asigure accesul pacienților la cele mai bune produse medicale, punând România pe harta Europei inovatoare. Spre exemplu, domeniul oncologic, cauza numărul 1 a mortalității la nivel UE și nr. 2 la nivelul României, reprezintă o piață enormă pentru cercetarea științifică“, a afirmat dr. Cepoi.

Axată cu pragmatism pe identificarea unor soluții interdisciplinare, dr. Mihaela Doni, general manager Consiliului Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare din România, a susținut că este necesară stimularea firmelor private de colabora cu institutele de cercetare pentru a aplica împreună la finanțările europene. “Așteptăm propunerile mediului economic din România și suntem deschiși la orice idee care poate duce la dezvoltarea cercetării în țară. Avem nevoie de parcuri științifice pentru a testa dacă soluțiile noastre de laborator sunt eficiente. Numai așa putem micșora timpul de dezvoltare al unui produs pentru a fi competitiv în mediul privat“, a subliniat dr. Mihaela Doni.

A doua parte a conferinței de la Măgurele a stat sub semnul identificării provocărilor birocratice, și nu numai, în accesarea fondurilor europene pentru următorul exercițiu financiar 2021 – 2027. Sursele de finanțare există fără îndoială, dar nu sunt singura provocare, a punctat dr. Raluca Stoicea, director juridic și de resurse uman al ELI – NP. “Proiectul nostru este un veritabil studiu de caz în ceea ce privește finanțarea, deoarece trebuie să ne adaptăm atât la reglementările europene, cât și celor naționale, care nu sunt concepute exclusiv pentru domeniul cercetării. Suntem supuși unor stricte norme birocratice, atât din partea UE cât și la nivel local, iar de multe ori ne lovim de formalități excesive, care determină o concentrare de forțe prea mare pe birocrație, în detrimentul aspectelor de mare interes și impact. Pledăm pentru o simplificare, dar și o clarificare a reglementărilor: cercetarea trebuie să aibă un cadru legislativ dedicat“, a declarat dr. Raluca Stoicea.

Directorul economic al ELI- NP, Alexandru Popescu, a identificat și alte provocări, precum fluctuațiile de curs valutar, care afectează achizițiile, întrucât acestea din urmă sunt efectuate în diverse valute. De asemenea, estimările realizate la depunerea unui proiect sunt întotdeauna volatile și trebuie adaptate pe parcursul implementării proiectului, a subliniat directorul economic al ELI – NP.

 

Dr. Federico Canova din cadrul ELI – DC a prezentat o serie de soluții pentru dinamizarea sectorului cercetării. Un aspect considerat vital de către dr. Canova este “instruirea cercetătorilor despre cum să își marketeze ideile, dar și cum să prezinte un proiect într-un stil atractiv pentru mediul de business, orientat pe profit și inovație“. “Recomand să ne concentrăm pe domenii cheie, cum ar fi de exemplu, medicina nucleară, care încorporează toți pilonii pe care este construit ELI – NP“, a mai spus dr. Canova. În acest sens, dr. Ionel Andrei, director ELI- NP, a pledat pentru dezvoltarea unor parteneriate între cercetarea avansată și business-ul inovator, care să se dezvolte aplicat: “trebuie să ne concentrăm în jurul unei idei și să facem un parteneriat prin care să o dezvoltăm împreună din faza de concepție, până la implementarea sa efectivă. ELI –NP are deja o experiență aplicată în gruparea comunităților științifice“.

Pionier al jurnalismului de știință din România și personalitate dedicată formării unor generații de elevi pasionați de acest domeniu, Alexandru Mironov a reiterat importanța investițiilor inteligente în educația elevilor și studenților, în scopul creării viitoarelor resurse umane pentru proiecte de cercetare ca laserul de la Măgurele. “Pledez pentru ca institutele de cercetare să stimuleze interesul elevilor pentru domeniul cercetării, prin aducerea lor în laboratoare, accesul lor la cercetători și dezvoltarea unor concursuri de știință. Activitatea cercetătorilor trebuie cunoscută și înțeleasă atât de publicul larg, cât și de elevi și studenți care sunt o componentă vitală a dezvoltării domeniului în viitorul apropiat“, a declarat președintele Asociației Jurnaliștilor Specializați în Știință, Alexandru Mironov. Soluția a fost susținută de Nicoleta Lupu, directorul Institutului de Dezvoltare a Fizicii Tehnice din Iași, care a argumentat că este necesară o comunicare din ce în ce mai eficientă la nivel public, pentru atragerea elevilor în domeniul fizicii, dar și pentru o înțelegere reală a importanței aplicabilității cercetării într-o multitudine de sectoare ale economiei.

În timpul discuțiilor libere din încheierea conferinței, Valentin Silivestru, directorul general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI, a atras atenția că în continuare domeniul este subfinanțat, deși România și-a propus să aloce 1% din PIB sectorului de cercetare. Cu toate acestea, directorul general al INCDT a oferit soluții fezabile pentru accesarea fondurilor europene, prin exemplu instituției pe care o conduce. “Este adevărat că țările occidentale, precum Franța sau Germania au prioritate la alocarea fondurilor europene pentru cercetare, iar România este privită cu un soi de scepticism. Dar există căi prin care ne putem impune: este necesar să facem parte din asociații active cu renume la nivel european, pentru a ne face cunoscuți și respectați. Așa am reușit să obținem finanțări pentru proiectele noastre. Învățați să scrieți proiecte și vom reuși să depășim obstacolele născute din decalajele față de Vest“, a concluzionat într-o notă realistă Valentin Silivestru.

Întrunirea a deschis seria unor evenimente realizate de instituțiile afiliate laserului de la Măgurele, ELI – NP, menite să identifice soluții, provocări, dar și să determine o comunicare mai eficiente între autoritățile publice, cercetători și mediul privat, în scopul creșterii competitivității economice.

Redam mai jos opiniile catorva participanti la reuniune:

Concluzii și propuneri

  • Dezvoltarea segmentului de comunicare cu alte zone ale societății, pentru a face cunoscută importanța investiției în cercetare;
  • Realizarea unor programe pentru copii (elevi) în cadrul/sau susținute de institutele de cercetare, pentru a încuraja îndrumarea lor spre studiile de specialitate, creând astfel o viitoare componentă de resurse umane;
  • Negocieri și discuții cu universitățile din întreaga țară pentru reintroducerea cursurilor în domeniul cercetării;
  • Asocieri tot mai dese ale institutelor de cercetare, partenerilor din mediul privat și ale altor instituții pentru realizarea unor proiecte viabile în scopul obținerii unor finanțări din fonduri europene; ex: consorții
  • Instruirea unor echipe dedicate pentru redactarea proiectelor ce își propun să obțină finanțare europeană, pentru a eficientiza procesul de accesare a fondurilor UE;
  • Înscrierea institutelor de cercetare în asociații de prestigiu la nivel european/global pentru a face cunoscută România în acest domeniu și pentru a reduce prejudecățile existente – fapt ce influențează acordarea finanțărilor europene;
  • Lobby la nivelul administrației locale dar și naționale, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport necesară pentru accesul la parcurile științifice;